În data de 20 octombrie 2020, Camera Deputaților a trimis spre avizare Senatului proiectul de lege BP 818/14.10.2020 privind completarea și modificarea Ordonanței Guvernului 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare. Reglementările propuse transpun prevederile comunitare, recomandările instituțiilor europene și deciziile celor două curții europene în domeniul anti-discriminării și premerg deja intenției anunțate a Comsiei Europene de a elabora o directivă cuprinzătoare cu privire la combaterea discrimăminării care să interzică toate formele de discriminare.
Proiectul de lege a fost propus de către Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) și a fost preluat de către dl Daniel Vasile, Deputat Minorități și dna Adriana Săftoiu, Deputat PNL care înțelegând necesitatea acestui proiect l-au depus în Camera Deputaților. Un sprijin deosebit în procesul de elaborare a propunerilor respective a venit și din partea unui grup de experții din domeniul non-discriminării sau educației, cum ar fi dl Dezideriu Gergely, dna Cezara David și dl Eugen Crai.
Principalele propuneri prevăzute de acest proiect de lege privesc reglementarea discriminării intersecționale, discriminării prin asociere și a segregării, precum și includerea în definiția discriminării a criteriilor privind cetățenia și culoarea pielii. Reglementările propuse sunt însoțite de alte propuneri de corelare a modificărilor anterioare cu cele noi propuse pentru a asigura condițiile necesare de armonie, claritate, precizie și aplicare unitară, și introducerea cuantumului pentru contravențiile agravante, cumulate și continue, care în cazul ultimelor tipuri de contravenții amenzile se vor dubla.
Prin acest proiect de lege, România deschide drumul în interzicerea discriminării intersecționale, devenind primul stat membru al Uniunii Europene care încearcă reglementarea acestei discriminări. Deși în ultimii 13 ani atât Parlamentul European cât și Comisia Europeană au analizat și raportat dimensiunea fenomenului discriminării intersecționale și lipsa reglementării în spațiul european, nici un stat european încă nu a reglementat această formă de discriminare care afectează în principal femeile, persoanele cu dizabilități, sau aparținând minorităților etnice, naționale, sau de altă orientare sexuală. Discriminarea intersecțională potrivit proiectului de lege este definită ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) care se manifestă simultan și interdependent Concret, prin nou reglementare se vor sancționa situații în care o femeie în vârstă nu a fost angajată chiar dacă era mai calificată datorită faptului că este femei și vârstei, poziția fiind oferită unui bărbat mai tânar deși avea o calificare și pregătire mai slabă decât a femei respective.
Proiectul de lege propune atât interzicerea cât și sancționarea precum contravenție agravantă a segregării pe orice criteriu de discriminare și în toate domeniile de activitate. Noutatea constă în faptul că se interzice inclusiv promovarea acesteia, refuzul și lipsa acțiunilor de desegregare și se instituie obligația persoanele juridice publice și private de a lua orice măsură necesară în scopul prevenirii și combaterii segregării. Necesitatea acestei reglementări este ilustrată de o serie de rapoarte naționale si internaționale care au analizat fenomenul segregării în România și au condus la recomandări din partea instituțiilor internaționale și europene pentru adoptarea de măsuri eficiente politice și legislative de combaterea și prevenire a segregării în toate domeniile. Datele raportate arată că grupurile de persoane cele mai afecate de segregare sunt persoanele de etnie romă sau cu dizabilități în diferite domenii, cum ar fi educația, sănătatea sau locuire. Comisia Europeană constată că în ce privește populația romă, peste 66 % locuiește în comunități segregate fără facilitățile de bază (apă potabilă, canalizare, electricitate sau drumuri asfaltate), peste 29% dintre elevii romi învață în structuri separate, iar Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) arată că aproximativ 50% dintre copiii cu dizabilități se află în învățământul special.
Introducerea reglementării discriminării pe criteriul de cetățenie și culoare a fost propusă în vederea extinderii sistemului de protecție legislativă și juridică a victimelor vulnerabile acestei forme de discriminare. În acest sens datele statistice arată că imigranții reprezintă al treilea grup ca fiind cel mai discriminat în România (69%), după cele două grupuri tradițional discriminate, și anume LGBT (74%) și comunitatea romă (72%), că 50% din populație nu au încredere în cetățenii străini, iar 84% că, culoarea pielii este cauza principală pentru a nu se raporta în mod favorabil față de persoanele în cauză (NOintoHATE 2019, CNCD). De asemenea, prin acest proiect se propune și interzicerea discriminării prin asociere în toate domeniile de activitate, nu numai în domeniul muncii unde a fost deja reglementată în mai 2020 prin Legea nr. 151/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Astfel, CADO prin propunerile respective a vizat îmbunătățirea și extinderea cadrului legislativ și juridic pentru a oferi victimelor discriminării dreptul la un proces echitabil și repararea prejudiciilor cauzate de acele forme de discriminare care nu erau reglementate, dar care le afectează dramatic viața. De asemenea, CADO întelege că adoptarea acestui proiect de lege este doar primul pas și eforturile sale trebuie să continue în oferirea de suport victimelor discriminării în a aduce în fața CNCD-ului și instanțelor judecătorești cazurile de discriminare, precum și de a oferi suport instituțiilor publice în implementarea măsurilor propuse.
Mai multe informații cu privire la proiectul de lege pot fi găsite la:
Tabel comparativ privind modificarile propuse http://www.cado.org.ro/uploads/CADO_Propunere_de_modificare_OG_.pdf